Radiografia pieței imobiliare din România – T1 2025

Prețuri în creștere, tranzacții temperate și ipoteci în avans

Piața imobiliară din România a traversat primul trimestru al anului 2025 cu o dinamică interesantă: prețurile au continuat să crească în aproape toate marile orașe, în timp ce numărul de tranzacții a cunoscut o ușoară scădere în ansamblu, dar cu variații semnificative de la un oraș la altul. În paralel, finanțările imobiliare prin ipoteci au crescut spectaculos, arătând o schimbare clară în comportamentul de achiziție al cumpărătorilor.

Evoluția prețurilor – Creștere solidă în toate marile orașe

În primul trimestru din 2025, prețurile medii pe metrul pătrat au urcat în toate orașele analizate, confirmând trendul ascendent început în anii anteriori.

• Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu un preț mediu de 3175 €/mp, semn că cererea premium rămâne puternică.
• Brașovul ocupă locul doi cu 2179 €/mp, reușind să depășească Bucureștiul (1998 €/mp), consolidându-și astfel poziția de piață atractivă pentru locuire și investiții.
• Orașe precum Craiova, Constanța, Iași sau Sibiu au prețuri situate între 1800-1950 €/mp, iar Timișoara și Oradea rămân cele mai accesibile dintre marile piețe, sub 1750 €/mp.

Pe ultimele 12 luni, creșterile de preț au fost susținute, între +10% și +20%:

• Craiova a avut cea mai mare creștere anuală (+20.4%),
• urmată de București (+17.5%) și Cluj-Napoca (+16.8%).

Pe termen lung, datele confirmă aprecierea semnificativă a pieței:

• În ultimii 5 ani, Brașovul a crescut cu +80%, Sibiul cu +78.5%, iar Clujul cu +74%,
• semn clar că aceste orașe s-au transformat în adevărate poluri de creștere imobiliară.

Tendința generală este clară: prețurile au crescut, iar cumpărătorii acceptă noile praguri, susținute de cerere internă, investiții și, în unele cazuri, de interesul turistic și economic regional.

Evoluția numărului de ipoteci – Creditul revine puternic în ecuație

Pe fundalul unei ușoare scăderi a tranzacțiilor, numărul de ipoteci a explodat în majoritatea piețelor analizate.

Creșteri spectaculoase:

• Craiova a înregistrat o creștere record de +122% la numărul de credite ipotecare acordate, un adevărat boom de finanțare.
• Timișoara (+42.6%), Cluj-Napoca (+33.1%) și Constanța (+30.1%) au avut și ele avansuri consistente.
• Sibiu (+29%) și București (+21.5%) confirmă și ele această tendință.

Excepție majoră:

• Iașiul a fost singurul oraș unde numărul de ipoteci a scăzut (-22.8%), corelându-se cu scăderea semnificativă a tranzacțiilor.

Această explozie a creditării sugerează două lucruri:

• Creșterea prețurilor îi împinge pe tot mai mulți cumpărători să apeleze la împrumuturi.
• Încrederea în stabilizarea dobânzilor îi încurajează pe oameni să contracteze credite ipotecare mai ușor decât în anii anteriori.

De asemenea, se observă o schimbare de paradigmă: din ce în ce mai multe tranzacții se bazează acum pe finanțare bancară, nu pe fonduri proprii, semn de maturizare a pieței imobiliare din România.

Concluzii

Primul trimestru al anului 2025 ne arată o piață imobiliară din România aflată într-un echilibru fragil între tendințe opuse. Pe de o parte, numărul de tranzacții a stagnat sau a scăzut ușor în multe locuri, semn că piața și-a mai domolit ritmul după efervescența ultimilor ani. Pe de altă parte, numărul de ipoteci a crescut puternic aproape peste tot, indicând că cererea solvabilă există, doar că se bazează mai mult pe credit decât înainte. Acest paradox – mai puține vânzări, dar mai multe credite – poate fi explicat prin prețurile crescute (care îi fac pe cumpărători să aibă nevoie de finanțare) și prin așteptările pozitive privind stabilizarea dobânzilor (oamenii fiind mai dispuși să se îndatoreze când văd că ratele nu mai urcă).

Pentru restul anului 2025, va fi interesant de urmărit dacă aceste tendințe continuă. Vor începe tranzacțiile să crească din nou, alimentate de creditul tot mai accesibil? Sau, dimpotrivă, dacă dobânzile rămân ridicate și prețurile continuă ascensiunea, există riscul ca și cererea pe credit să se tempereze, punând și mai multă presiune pe volum? De asemenea, diferențele regionale vor rămâne un subiect-cheie: va reuși Iașiul să își revină după acest început lent? Vor menține Clujul, Timișoara, Constanța ritmul ascendent? Cert este că piața imobiliară românească intră în 2025 într-o fază de adaptare, în care cumpărătorii, vânzătorii și finanțatorii deopotrivă își ajustează așteptările și strategiile. Vom continua să monitorizăm aceste evoluții în trimestrele următoare, însă deocamdată concluzia de început de an este următoarea: piața nu a înghețat, dar nici nu mai aleargă nebunește; crește mai cumpătat și pe credit, semn că maturizarea și prudența și-au făcut loc în tranzacțiile imobiliare din România.